Sophia

Aprinse lumanari
In ritual asa se cere
Doar lumanari si rugaciuni
Pentru a-si reveni putin
Din vesnica-i neagra cadere.

Ce ganduri il cuprind acum
Caci inainte de-ale sti
Au disparut,stau in neant
Insa isi aminteste vesnic,stii.
Noi suntem scrum.

Si cati inca se poticnesc
Sub aparenta-nselaciune
Caci tot ce vad,simt si asteapta
Nu reprezinta decat niste nume
In gandul sufletesc.

Insa stia oare de ea ?
Cea care e de multi urata
Insa de mai putini iubita
Ea sta tacut-adanc in noi.
Ea e Sophia.